Norul de pe strada

27 Ian

In primul rand e durerea, poate vine tarziu si poate la inceput ai crezut ca e trecatoare. Dupa durere vin grijile, ziua de maine e de mult traita si planul il faci pentru o perioada de cel putin 6 luni. Grijile, pe parcurul zilei trec. Din poveste in poveste le uiti si te gandesti la tot felul de nimicuri. Ajungi acasa atat de daramat si de prabusit de toate incat in momentul in care ai vrea sa se instaleze relaxarea si sa poti zambi cuiva drag, te loveste de nicaieri grija de care ai uitat. Acum a devenit putin smechera si  sigur nu a venit singura. Incep si gandurile negre. Cat de mult ti-ar placea sa iti dea pace, cat de mult ai vrea sa iti amintesti de un moment in fericit, te chinui si nimic; ii vezi pe cei din jur si te ingrijorezi si mai tare…ce ar face fara tine…ce ai face tu fara ei…

Cum se vor desfasura planurile pe care nu le-ai dus inca la bun sfarsit? Intrebare retorica iti raspunde frica, care a inlocuit orice grija. Frica de a pierde tot si nu ma refer la lucruri materiale. Frica vine cu dejnadejdie si dejamagire si pleaca foarte greu. Ajungi sa iti refuzi multe si intr-un anumit moment incepi sa spui „da” pentru ca esti satul sa spui orice care ar putea fi combinat cu „nu”. Lacrimile sunt interzise si cu toate ca in momentul in care esti singur ai vrea sa curga rauri, din egoism te opresti. De ce din egoism? Retoric iar, doar stii ca descarcarea ti-ar face bine si inca nu vrei binele. Stare asta in care ai putea sa te relaxezi e atat de departe.

Incep o noua zi si incepe punerea in practica a planului. Nu e unul impins de la spate de razbunare. Planul inseamna mai multa suferinta si mai multa durere si daca faci primul pas trebuie sa stii foarte bine de la bun inceput sa porti masca cu zambete si sa incepi sa te minti ca poate in final, cu toate ca o sa treci de cele 6 luni pe care le aveai ca target, o sa fie bine….Frica ca nu o sa reusesti e atat de mare incat din cand in cand te amorteste si nu mai simti nimic, nici cea mai mica raza de soare care incearca sa iti aduca caldura. Crezi ca ata a fost taiata si  nici cum nu ai putea sa opresti foarfeca la timp. Din amorteala asta te trezeste te trezeste cand simti ca nu mai ai vlaga, speranta si iar „o sa fie bine” si macar cateva momente….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: