Bulletproof

1 Iul

Pana nu demult, nu credeam ca o sa am puterea sa fac multe lucruri si pe undeva ma simteam chiar „slaba”. Azi dintr-o simpla joaca mi-am dat seama ca „I’m bulletproof”. Am avut curaj sa fac ce imi place, sa spun „da/nu”, sa plang la desene animate si la 28 de ani, sa fiu copil cu toate ca ar fi bine sa devin mai „inteleapta”. Iti trebuie mult curaj si putere sa treci prin ce am trecut, sa vezi un viitor totusi si sa ti capul sus, cu zambetul pe buze. Si pentru toate astea bulletproof.

Din gresala sau poate nu, am raspuns azi mult mai rautacios decat ar fi trebuit la o simpla intrebare,care nici macar nu imi era adresata: „pe mine cine ma ajuta, eu ce ma fac?” Raspunsul meu a venit iute si poate chiar a piscat putin, faci singura. Adevarul e ca niciodata nu mi-au placut femeile care nu se pot descurca singure si fac pe pisicutele cu toate ca ar stii ce sa faca nu o fac sa nu isi strice manichiura. O prietena de a mea imi spunea zilele trecute ca vrea sa faca ceva de care copii ei sa fie mandri. Raspunsul meu a fost ca orice ar face copii o sa fie mandri de ea doar prin simplul fapt ca va fi mama lor si face pe „dracu-n patru” sa le fie bine si sa nu le lipseasca nimic. Involuntar m-am gandit ca poate cerem mult prea mult aprobarea celor din jur la ce facem.

Ieri ma plimbam prin oras sa paltesc una alta, sa cumpar ceva de mancare. Era cald si mi se facuse de mult rau,dar zambeam. Prindeam privirile trecatorilor parca citeam intrebarea in ochii lor „ii nebuna?”. Cu siguranta sunt pentru ca altfel nu cred ca as face fata vietii. Nu spun ceva nou asa ca nu am cum sa va surprind.

Am impresia ca undeva,la ceva cotitura am „pierdut” ceva prieteni pe drum, imi pare rau. Poate o sa va regasesc din nou la ceva intersesctie. Nu stiu cat de mult va ma fi posibil sa mi se intareasca carepacea, dar sper sa ca drumul sa fie frumos si amimtirile sa fie placute, rasetele sa nu se opreasca si sa am oameni de inceredere langa mine,nu in ultimul rand imi doresc pentru toti sanatate. Restul le putem face doar cu vointa, curaj si 2 maini.

P.S.:Maine trebuie sa ii cumpar bunicii fructe pentru gemuri. In final o sa am acces la retetar: muraturile,dulciurile si supele/ciorbele nu o sa mai aiba secrete fata de mine. La fripturi si aperitive sunt deja maestra!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: